1975. 2023.

Islanda.

Femeile au ieșit în stradă. Aproape 90% dintre ele au refuzat să mai meargă la muncă.

Școlile s-au închis, magazinele au tras obloanele, birourile au rămas goale, iar cursele aeriene au avut întârzieri masive. Bărbații au fost nevoiți să-și pună copiii în sistemele de purtare și să plece așa la serviciu.

Și ce credeți că s-a întâmplat?

A căzut rețeaua electrică? Nici vorbă.

S-a tăiat apa la robinet? Nu.

Au refulat canalizările? Nu.

S-au surpat drumurile? Nu.

S-au prăbușit clădirile? Nu.

S-a cufundat țara în beznă? Nu.

Au rămas rafturile goale în magazine? Nicidecum.

DE CE?

Pentru că în centralele electrice munceau BĂRBAȚII.

În mizeria din canalizări săpau BĂRBAȚII.

Pe ger, la volanul cisternelor și al camioanelor de mare tonaj, erau BĂRBAȚII.

La avarii, pe stâlpii de înaltă tensiune și la țevile sparte, interveneau BĂRBAȚII.

Poliția, paza de coastă, serviciile de siguranță – toate erau formate din BĂRBAȚI.

Urgențele au funcționat. Spitalele au avut curent. Pentru că BĂRBAȚII au menținut totul în funcțiune.

Dacă femeile ar fi cu adevărat „coloana vertebrală” a societății, în lipsa ei totul s-ar fi prăbușit. Dar Islanda nu s-a prăbușit. A rezistat. Dând din dinți, dar A REZISTAT.

Așa că femeile NU sunt coloana vertebrală. Au demonstrat-o singure.

Asta nu arată nicidecum că ai fi de neînlocuit. Arată doar că se poate lipsi de tine o zi fără să moară nimeni.

Bărbații sunt coloana vertebrală, mâinile, picioarele și inima acestei lumi.

Iar voi sunteți doar decorul de pe o casă pe care tot bărbații au construit-o.