Dacă vrei să înțelegi de ce mișcarea progresistă investește atât de mult în școli, în programe educaționale pentru cei mici, în conținut „adaptat copiilor" pe platformele online — Sfântul Vasile cel Mare îți dă răspunsul în secțiunea a IV-a din Omilia a XII-a, acolo unde comentează versetul 4 din Proverbe: „ca să dea neîncercaților isteție, tânărului cunoștință și pricepere."

Cuvântul tradus prin „neîncercați" vine în greacă din akakoí — cei fără răutate, cei care nu au experiența răului. Nu naivi în sensul prost al cuvântului, nu proști. Inocenți. Copiii sunt prin definiție neîncercați — nu au fost expuși la rău, nu știu încă să-l recunoască și să se apere de el. Și tocmai de aceea au nevoie de formare, nu de informare.

Distincția asta e fundamentală la Sf. Vasile. Isteția dată neîncercaților nu înseamnă să-i înveți să fie șmecheri. Înseamnă să-i echipezi să recunoască răul când îl întâlnesc și să știe ce să facă cu el. Nu expunere la rău — discernământ față de rău.

Solomon a scris Proverbele tocmai pentru că tinerii și neîncercații nu au în ei înșiși resursele necesare să navigheze lumea. Au nevoie de cineva care a văzut deja cum funcționează lucrurile, care a înțeles ordinea pusă de Dumnezeu în fire, și care transmite mai departe această înțelepciune. În tradiția biblică și patristică, acest cineva este în primul rând tatăl, mama, familia — și, în extensie, Biserica.

Acum gândește-te la ce face sistemul educațional de azi.

El nu transmite înțelepciunea tradițională — o deconstruiește activ. Și face asta tocmai cu tinerii și cu neîncercații, fiindcă știe că acolo e terenul fertil. Un om format la 30 de ani în valorile creștine e greu de schimbat. Un copil de 7 ani căruia i se explică la școală că poate fi orice gen vrea el — acela e schimbat înainte să aibă capacitatea de a rezista.

Asta nu e conspirație. E strategie asumată. Alfred Kinsey, unul dintre părinții revoluției sexuale, spunea explicit că sexualitatea copilului trebuie formată devreme. Grupurile de activiști LGBT nu-și ascund interesul pentru programele de educație sexuală în grădiniță și clasele primare. „Comprehensive sex education" — un eufemism pentru expunerea copiilor la conținut explicit sub pretextul informării — e promovată activ de ONG-uri finanțate de state occidentale, inclusiv prin UNICEF și OMS.

Ce spune Sf. Vasile? Că neîncercații au nevoie de isteție ca să fie protejați, nu expuși. Că tinerii au nevoie de cunoștință și pricepere transmisă de cei înțelepți, nu de experimentare liberă. Că formarea caracterului este responsabilitatea familiei, nu a statului.

Feminismul a lovit exact în această transmitere. A convins generații de mame că a sta acasă și a-ți crește copiii e o pierdere de timp, o formă de opresiune, o renunțare la sine. Rezultatul e că milioane de copii au crescut cu bunica, cu bona sau cu televizorul — și formarea lor a fost preluată de alții. Nu întotdeauna de alții rău-intenționați, dar oricum de alții. Înțelepciunea nu se transmite prin programe TV educaționale. Se transmite prin relație, prin prezență, prin exemplu.

Statul a completat tabloul. Cu cât familia a fost mai slăbită, cu atât statul a umplut golul — creșe de stat, grădinițe de stat, școli de stat cu programe de stat. Tot lanțul de transmitere a înțelepciunii de la o generație la alta a trecut treptat sub control instituțional. Și cei care controlează instituția controlează ce se transmite.

Sf. Vasile nu scria pentru părinții din secolul al IV-lea care aveau prea mulți copii și prea puțin timp. Scria despre o realitate care nu s-a schimbat: înțelepciunea nu se naște din vânt. Se moștenește. Și dacă nu o transmiți tu, ca tată, ca mamă, ca familie și ca Biserică — o transmite altcineva, în locul tău, după interesele lui.

Secțiunea V ne pune față în față cu un paradox aparent: Sf. Vasile spune că Proverbele e scrisă și pentru înțelepți, nu doar pentru cei neîncercați. Și o să vedem de ce omul care crede că știe deja tot e, de fapt, cel mai în pericol.